vorbește-mi despre războaie

vorbește-mi despre războaie și lasă-mă să adorm rezemată de umărul tău. Ori poate la tine în brațe. Sau poate la tine în gând.
aș vrea să-mi spui despre cum se duceau cândva luptele, dar nu cele pe care mi le preda profa la istorie, ori cele pe care le învățam din călătoriile mele înafară.
vorbește-mi despre luptele pe care, în trecut, oamenii le duceau pentru a cuceri; nu terenuri, ci inimi. Despre milioanele de limbaje ale iubirii care se împleticeau unele cu altele într-un dans misterios, în diferitele colțuri ale lumii. Îți amintești prima floare dăruită? Îți amintești senzația primului sărut?
își amintești primul rid de surprindere pe care l-ai avut când ți-am spus că am o cutie cu flori uscate? cu toate florile uscate pe care mi le-ai dăruit? eu mi le amintesc, căci le am. Le iubesc. Le păstrez.

vorbește-mi despre primele clipe de război pe care ți le amintești tu. Războaie purtate cu tine, căci au fost multe și sunt sigură că pe unele le negi. Știm amândoi că mintea ți-e zburdalnică, iar sufletul e tare, tare zbuciumat. Iar tu crezi că totul e în regulă, dar pentru că ne cunoaștem circuitele, hai să fim sinceri unul cu celălalt.
Țigările stau numărate pe balcon; e o numărătoare care nu se mai termină, căci războiul ăsta cu tine arde mocnit și se mai aprinde uneori din senin. Nu încerci niciodată să-l stingi, ci doar să-l ignori; căci poate uneori ignoranța e mai bună decât stingerea conflictului. Oare?!

vorbește-mi despre războaiele cu noi, despre cele care au început bine și s-au terminat prost. Despre lucrurile care ar fi putut fi, dar n-au fost. Despre toate momentele în care ar fi trebuit să speri, dar ai ales să-ntorci spatele situației; căci din nou, e mai bună uneori ignoranța. Crezi tu.
acum spune-mi despre războaiele care au început prost și s-au terminat bine. Povestește-mi despre cele care au început cu mesaje tăioase, cu fleicăreli printre plânsete și cu vorbe aruncate fără rost în aer. Din prostie, din neștiintă ori poate din indiferență; căci atunci când spui din iubire, lucrurile ar trebui să fie gingașe și pline de armonie.

vorbește-mi despre războaiele despre noi pe care le-ai povestit altora. Nu neapărat pentru că ai vrut să arunci vorbe în vânt, ci pentru că asta ai simțit că o să te ajute să te destinzi. Să te relaxezi. Să te calmezi și să uiți. Dar războaiele din iubire nu se uită niciodată.



vorbește-mi despre lucrurile care nu-ți dau liniște, căci adesea ele nu se opresc doar aici, ci te înnebunesc. Iar asta ne aduce cu picioarele înapoi pe pământ, în realitate. Într-o realitate pe care o cunoaștem amândoi atât de bine...

vorbește-mi despre bătălia pe care nu mai vrem să o ducem, dar ținem cu dinții în continuare de ea. Căci, să recunoaștem, pare că durerea asta de dinți strânși ne aduce liniștea. Iar liniștea n-o găsim chiar pe toate drumurile. 

vorbește-mi despre războaiele pe care le mai vrei, dar despre care știi sigur că nu mai sunt atât de ușor de atins. Ori doar imaginează-ți cum ar putea fi ele, dar momentan, nu-s. 

de fapt nu-mi vorbi.

șoptește-mi despre războaie la ureche și lasă-mă să adorm, lăsându-mi capul greu pe umărul tău...

Comentarii