If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

joi, 30 iulie 2015

F.

Îmi place când plângi,
căci ochii tăi se transformă în boabe de smarald,
şi roşul din obraji se intensifică atât de tare, încât
pare atât de neuniform pe chipul tău de gheaţă.
De gheaţă ţi-e privirea, şi 
simt cum sufletul ţi se răceşte uşor;
se stinge, îl simţi şi tu?
simţi cum se frânge şi se-ndoaie,
şi parcă se trânteşte cu sunet
zdrobitor în pereţii toracelui tău
e bine-acolo. protecţie
şi linişte
şi pace.
Mă mai iubeşti? te-ndrebi sfâşietor
şi simţi cum răsuflarea răspunsului te ustură
respiri uşor, transpiri şi tremurul 
îţi ridică uşor colţul buzelor roase
iubirea e veşnic o problemă, 
cu multe rezolvări, puţine inimi frânte…
Un simplu te iubesc răsună sincer,
spărgând ecoul fricii şi al sufletului frânt…
Îmi place când plângi, 
căci în ochii tăi –de stele
să-mi caut speranţa, zâmbind, 
şi s-o găsesc.

:]