If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

joi, 5 septembrie 2013

Eu nu mai...

...plâng
...sufăr
...oftez
...stau tristă
...pun botu'.
O să aștept, fără să mai las lacrimile să-mi cadă pe obraji. N-o să mă mai cert cu mine din cauza lui. Mi-am făcut prea mult rău singură.


O să iubesc în continuare și o să aștept un telefon, un mesaj, un semn de la el. N-o să-l mai caut, o să-l las să mă caute când are el chef. Parcă ai spus că nu mai suferi, dar știi bine că așteptarea asta o să te doară, îmi șoptește vocea interioară. Are dreptate, dar încerc să o ignor.
O să rămân aici și o să aștept încercând să ignor durerea și să zâmbesc.


Eu nu mai fac niciun pas. Aștept să mă ajungă el din urmă.

8 comentarii:

  1. Am adoptat aceeaşi atitudine .
    Durea . Durea în draci, dar a funcţionat, aşa că am continuat .
    Poate că nu mai doare, sau poate că m-am obişnuit eu cu durerea, dar încă merge .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Durerea amorțește...asta e drăguț la ea.

      Ștergere
  2. pfuuuai, refelexia mea esti tu. :)) sa nu ajungi ca mine. te rog

    RăspundețiȘtergere
  3. Ești un om minunat și meriți ce-i mai bun. Am încredere în tine.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dar cu cine te certi tu din cauza lui?

    RăspundețiȘtergere

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]