If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

duminică, 2 septembrie 2012

September

S-a dus si ultima zi de vara. A trecut atat de repede, de parca era un fulg de nea ce se topea.
Acum vara o simt undeva in trecut, departe de mine. Imi amintesc vag totusi de razele soarelui alintandu-mi pielea proaspat bronzata. Stiam ca o sa treaca, stiam ca voi avea de asteptat inca un an pana la urmatoarea balaceala in apa calda a marii, dar inca doream sa trag cu dintii de acele ultime zile de caldura. 




Eram altfel in fiecare secunda, dar in acelasi timp eram eu mai fericita ca oricand.
Nu mi-am putut imagina mult timp ce e fericirea, dar acum o gasisem in felul meu rece de a fi. 
Nu credeam ca o sa ma mai trezesc la viata vreodata, dar am facut-o astazi si am regretat. Am simtit toamna trecand parca in mine din prima frunza ruginie pe care am ridicat-o de pe jos. Atunci m-a luat o stare de amorteala, un fel de hibernare. Imi place. Vreau sa o mai am putin.
Trezeste-ma, te rog, cand se termina septembrie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]