If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

sâmbătă, 4 august 2012

Nota catre mine.

Judecand dupa aparente, ele chiar inseala. Oamenii inca ma considera la fel, desi eu abia ma mai suport in propria-mi piele. Bine, trebuie sa recunosc ca multe relatii de prietenie s-au racit in ultimul timp si in cazul meu. Ma simt goala, ma simt singura, desi mai am o mana de prieteni in jurul meu. Daca stau bine sa ma gandesc ii poti numara pe degetele de la maini: Diana, Iulia, Georgiana, Rares...si inca cativa.
M-am schimbat chiar asa mult? Chiar am devenit o ciudata si trebuie sa fac ceva in legatura cu asta?
O nota pentru mine... Sa dau timpul inapoi si sa vad daca eu sunt vinovata. Sa dau timpul inapoi si sa vad unde am gresit si cum, sa vad unde am calcat stramb. Nu-mi doresc decat liniste si un umar pe care sa plang. Nu vreau decat o pereche de ochi care sa imi asculte ofurile, o pereche de maini care sa ma bata pe umar si sa ma incurajeze.
Vreau prieteni. Vreau sa-i simt aproape de mine, vreau sa ma considere ca o sora mai mica, ca un copil fragil.
Nota catre mine: timpul nu iti rezolva problemele.

6 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. O să găsești într-o zi. Poate încă nu ai ajuns ziua aceea.:*

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Nu e rău?:)) E cel mai uimitor sentiment! Ești unic!

      Ștergere
  3. Asta se intampla mereu, nu timpul e cel care le rezolva exact cum ziceai ci oamenii. In fond prieteni sunt cativa dar mai bine adevarati si putini decat falsi si multi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa e. Mai puține persoane alături de tine te fac mult mai fericit!

      Ștergere

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]