If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

miercuri, 4 iulie 2012

Tuse de intuneric

Ruxandra Radulescu Photography
http://www.facebook.com/RuxandraRadulescuPhotography

A fost odata ca niciodata o fata cuminte imbracata in cele mai frumoase vesminte din tara. Parintii o iubeau tare, tare mult, mai ales ca stiau ca un blestem se napusti asupra copilei, de cand era doar un pui de om. Inca de pe atunci, fata atragea necazurile, care mai de care mai cumplite, unul mai aspru ca celalalt. Pana intr-o zi cand o slujnica ii povesti fetei totul, chiar daca aceasta stia ca va fi omorata cand tatal ei va afla ca i-a marturisit istorioara. Fata crezu povestea, pentru ca femeia era cea mai de incredere slujnica si ii tinu ascuns secretul.
In noaptea acelei seri fata se gandi si se razgandi ce avea sa faca. Intr-un final isi facu un bagaj mic si astepta ca toata casa sa adoarma. Apoi fugi in intunericul cumplit al padurii. Stia cat de chinuita fusese de mica de demoni; stia ca aici, in bezna era o victima expusa. Stia ca e ca un joc de sah; intunericul statea pe tusa. Cu fiecare pas pe care il facea, era mult mai aproape de cumplitul ei sfarsit. Cu fiecare respiratie pe care o scotea, se facea auzita de pradator. 
Pana cand...Fu insfacata de o pereche de ochi argintii, aparuti de nicaieri in acelasi intuneric profund.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]