If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

marți, 26 iunie 2012

Timpul trece.


A mai trecut o secunda, un minut, o ora, o zi, o luna. 
Ne-am cunoscut indeajuns cred eu si cred ca deja v-ati obisnuit cu mine. Am trecut de 140 de posturi si totusi simt nevoia sa va multumesc, din nou, macar in prima parte a postarii. Am trecut prin perioade si mai urate dar si mai frumoase alaturi de voi; au fost momente in care, recitind postarile, am vazut ca am fost antipatica. Mi-au trecut acele toane si sper ca voi nu m-ati uitat. Au trecut niste perioade chiar nasoale din viata mea, perioade in care am stat aici, cu voi, iar prin numarul mare de vizualizari acumulate, mi-am gasit energia si puterea.
Va multumesc!


***

Timpul trece. Oricat de mult am incerca sa-l oprim sau doar sa-l tinem putin pe loc, nu ne iese. 
Ne straduim in zadar cateodata sa ne incadram in timp, sa facem mai multe lucruri intr-o perioada din ce in ce mai scurta. Incercam sa ne demonstram noua ca putem, ca suntem in stare sa facem asta, cand defapt nu putem face fata.
Nu-i nimic. O sa ne dam seama odata si odata. 
Timpul trece. Dar noi ne-am facut un obicei din a incerca sa traim fara sa tinem cont de el; imi pare rau ca va stric distractia, dar nu se poate.
Bagati-va bine in cap chestia asta. Macar asa o sa puteti sa constientizati mai bine timpul si spatiul in care va aflati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]