If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

duminică, 17 iunie 2012

Prinsa intre usi.

Ma sunase. Nu vroiam sa-i raspund, pentru ca stiam foarte bine ce vrea. Ma sacaia totusi ecranul telefonului aprins langa mine, asa ca vroiam sa-i inchid. Cand s-o fac, a inchis singur. Mai bine.
Nu au trecut 2 minute ca suna iarasi telefonul. Ce cacat mai vrea? Cand sa dau sa raspund, vad un alt numar, cu o alta poza asociata. Hmmm... Ciudat. Nu-i raspund oricum. Astept pana suna si el in delir si dupa inchide. Stau si ma gandesc... Oare au aflat unul de altul?
Sa-i spunem lui Y si primului X.
Ma simteam bine cu X. Trupul lui era ferm si caldut. Eram multumita fizic de el. In schimb Y, ma facea sa ma simt bine spiritual. Ma lasa sa plang, stand in poala lui, in timp ce imi mangaia feroce umarul. Dupa ce ma linisteam aveam parte de pasiune. Imi era mai la suflet, dar in acelasi timp stiam ca il folosesc. Ca ii folosesc pe amandoi defapt, fiind lacoma.
La nu stiu cat timp dupa ce am peimit telefoanele primesc 2 mesaje cu un text aproape asemanator. Primu' de la Y: Trebuie sa ne vedem frumoaso. Al doilea de la X: La 7 la HardRock Caffe.
Damn it! Trebuia sa ma vad cu amandoi in aceasi noapte. Aveam nevoie de o diversiune.
M-am imbracat frumos, mi-am pus cercei perla de la X si colier cu perle de la Y. Cate putin din fiecare; tocuri ispititoare si rochia lor preferata.
M-am dus sa ma vad cu X intai. Ma astepta asa cum ma asteptam: serios cu un trandafir rosu in mana. L-amluat gratioasa si l-am asezat pe masa.
-Nu ai venit aseara, incepuse el conversatia, destul de brusc.
-Nu credeam ca trebuie sa vin de fiecare data cand ai tu chef. I-am raspuns taios dar cu o privire calma.
-Ciudat. Ne cunoastem de destul timp incat sa cred ca stii ce ai de facut cand te sun.
Ah, normal. Acum bagi scuza cu perioada lunga de timp ce a trecut printre noi.
-Stiu ce am de facut. Doar ca nu am avut chef. Si atat. De data asta ma infuriasem. Ma enerva cand incerca sa ma domine.
S-a lasat tacerea. Am aruncat o privire prin jurul meu, pana cand o prezenta langa usa mi-a captat atentia. Era el. Celalalt el. Ah, drace! Venea spre mine, spre noi.
-Cindy? Mi se adresase cu o voce mirata.
Minunat. Deja se uitau urat unul la altul. Iar eu... Ei bine nu aveam ce sa fac. Unde sa fug. Eram prinsa intre usi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Împărtăşeşte-mi gândurile tale cu sinceritate...

:]