If attitude could kill, I could be a weapon of mass destruction.

marți, 4 decembrie 2018

să ne ajutăm aproapele

Niciodată nu am fost o fană înrăită a filmelor SF. Pur şi simplu mi s-a părut mai frumoasă ideea ca oamenii (regizorii, creatorii de film etc) să pună accent pe natură, pe planetă, pe oameni şi pe sentimente aşa cum sunt ele, nu transpuse într-o lume virtuală. 
Am crescut cu Spider-Man, iar odată cu înălţarea mea atât în lungime cât şi-n ani, l-am găsit pe Spider-Man la fel de semi-mutant, muşcat de un păianjen, cât şi sub diverse persoane: Tobey Maguire, Miles Morales etc. Pentru toate vârstele, omul păianjen dăinuie de mulţi ani, fiind adaptat şi readaptat, pus în trilogii, în filme pentru copii, ori fiind simplu, doar Omul Păianjen.

În spatele filmului original se află şi o frumoasă poveste de dragoste, care pe mine personal mă face să-mi blochez oarecum mintea. De ce? Ei bine, am fobie de păianjeni şi e destul de insuportabil să ştiu că ADN-ul unui om s-a contopit cu ADN-ul unui păienjenuţ; chiar dacă acest lucru se întâmplă doar ipotetic şi doar într-un decor SF.

Mi-aş dori totuşi să îmbrac o zi costumul albastru cu roşu. Cum s-ar zice, să fiu pentru o zi Omul păianjen-În lumea păianjenului. Mi-ar plăcea astfel să reuşesc să-mi înving teama, să mă caţăr pe clădiri cu ajutorul pânzei, să am simţuri mai ascuţite şi să ajung într-un timp record într-un loc în care oamenii au nevoie de mine. Nu neapărat pentru că sunt la ananghie, ci pentru că vor acolo un prieten, chiar dacă acesta se dovedeşte a fi omul păianjen.

Ideea acestui personaj denotă nevoia oamenilor de a avea pe cineva care să-i vegheze de sus. Spun de sus pentru că, de obicei, Spider-Man apare de nicăieri, de pe acoperişurile blocului. Oamenii aflaţi la ananghie au mereu nevoie de un sprijin, aşa că un protector ca Omul Păianjen este mereu bine venit.

Comunitatea în care trăim nu are nevoie de salvatori doar în momentul în care sunt în pericol. Daţi-mi costumul lui Spider-Man! Făceţi-mă o Spider- Woman şi nu, nu pentru a salva oamenii din clădiri înflăcărate, ori din râuri îngheţate. Ci pentru a-i salva de propriile lor gânduri. Oamenii au nevoie de supereroi pentru a-şi putea duce zilnic propriile lor dureri şi gânduri. Oamenii au nevoie de comunicare, de înţelegere, de armonie şi, mai presus de toate, de oameni în care să poată avea încredere. 
Nu întotdeauna numim aceşti oameni mama, tata, prieten, psiholog, doctor etc. Uneori îi numim supereroi. Iar supereroii nu trăiesc doar în filmele SF, ci îi putem găsi în Disneyland-uri, în malluri, în poze, dar cel mai important, în sufetul nostru de copil.
Ai uitat unde ai pus copilul din tine? Nu-ţi face griji, e tot acolo. Alege să fii supererou pentru o zi, îmbracă un costum imaginar şi hai să ne ajutăm aproapele!


Acest articol a fost scris pentru ultima probă (26) din cadrul competiţiei SuperBlog!

joi, 29 noiembrie 2018

naturaleţea din spatele hainelor cozy

Prima întâlnire...emoţii, agitaţie, poate şi câţiva nervişori care-şi fac loc. Şi veşnica întrebare: eu cu ce mă îmbrac??? De data asta, semnele de întrebare sunt mai multe, mai aspre, pentru că primul contact vizual trebuie să fie plăcut. Plăcut ochiului, desigur! 

La mine merge totul foarte greu în domeniul feşăn. Nu pentru că n-aş şti cum să asortez culorile, ori cum să nu-mi las botoşeii de lână de casă în picioare când îmi iau pantofi cu toc. E complicat pentru că sunt o persoană comodă; îmi plac hainele cozy, iar asta înseamnă în 110% din cazuri, jeanşi. Nu mă judeca, dar nu ţi se pare că o pereche de stiletto merge mai bine cu un blug strâns pe gleznă? Toată lumea se aşteaptă să porţi tocuri la o rochie sau la fustă; asta dacă nu eşti fan converse şi asortezi teneşii la orice. Ei bine, nici asta nu mi se potriveşte, pentru că nu port stiletto. Acest lucru nu se întâmplă pentru că nu-mi plac, ci pentru că nu doresc să-mi chinui şi mai tare piciorul, lăsându-l să stea atârnat pe un băţ numit toc cui, puţin mai mare decât un mănunchi de scobitori.

Cred că în viaţa mea am fost la o singură primă întâlnire îmbrăcată în fustă, iar asta nu s-a întâmplat la o întâlnire romantică, ci la una la care am participat formal. Să mă îmbrac elegant la o primă întâlnire romantică înseamnă să fiu ceva ce nu sunt. Să mă chinui cu fuste care se ridică, să folosesc tutoriale pe net despre cât fixativ să foloseşti pe ciorapi ca să stea fixă, ori să mă machiez exagerat doar pentru că am ieşite două-trei coşuri pe faţă. În general nu sunt genul care se machiază. Cred că frumuseţea naturală e cea mai bună şi, pe lângă asta, o avem toţi. Trebuie doar să învăţăm cum să o valorificăm pentru a ne zâmbi oamenii când ne privesc şi observă naturaleţea. 

Pot spune că rochiile elegante, fustele şi cămăşile office nu lipsesc din garderoba mea, dar sunt mai rar folosite. De ce? Pentru că îmi place să ies în evidenţă, dar să o fac bine când trebuie! Dacă nu păstrăm mici delicii cosmetice şi la modă secrete, cum vom mai putea ieşi în evidenţă uneori? Rochiile le folosesc la nunţi, în special cele lungi. Sunt bine catalogate: rochiile scurte la botezuri şi evenimente de zi. Rochiile lungi, de prinţesă, la evenimente nocturne şi nunţi; pantaloni la dungă pentru întâlniri formale, pentru congrese şi întâlniri de afaceri. Iar jeanşii, puloverele tricotate şi toate hainele cozy, pentru orice zi din an! Şi, cel mai important, nimic din toate astea nu se poate fără tocuri: pantofi cu toc, platfome, sandale cu toc, cizme ori ghetuţe, toate trebuie să aibă cel puţin 6+7 cm de toc. It's a guilty pleasure!

Sunt într-o relaţie fericită de mai bine de doi ani şi nu cred că a contat vreodată ţinuta pe care am avut-o. 
Dacă închid ochii şi mă întorc în timp, îmi amintesc că prima întâlnire a fost pe terasa unei cafenele, vara, când purtam o pereche de jeanşi lungi (deşi cald, vara mereu păstrez pantalonii scurţi pentru zilele post-mare, post-bronz), sandale cu toc şi o cămăşuţă subţire de in cu umerii goi. Nimic impresionant şi totuşi, am reuşit să cuceresc!

Au fost momente în care am ieşit şi în pijamale din casă, dar nu chiar în oraş, ci până la magazinul din spatele blocului pentru apă. Pe drum, tot m-au văzut câţiva oameni, poate m-au judecat, ori poate că şi-au amintit că aşa au făcut şi ei cândva. Important este să te simţi bine atât în pielea ta, cât şi în hainele tale, pentru că, până la urmă, ele-ţi protejează cprpul! 

Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 24 din cadrul competiţiei SuperBlog!

marți, 20 noiembrie 2018

Nuntă de vis

În urmă cu aproape două luni de zile am început o activitate care, nu numai că ocupă destul de mult din timpul meu, dar este şi un lucru pe care îl fac cu tot sufletul: un curs acreditat internaţional de Wedding Planner. De la medicină la organizat nunţi şi evenimente e cale lungă, nu-i aşa? Ei bine, pentru că sunt o persoană obsedată de detalii şi de-a visa îndelung spre ziua perfectă din viaţa oricărui cuplu, nu mi-am dorit altceva decât să-mi pun toate gândurile, emoţiile şi ideile în practică pentru a face ziua perfectă pentru mai mulţi oameni, pentru cupluri fericite din toate colţurile ţării care doresc să-şi unească destinele pentru totdeauna.

Nunta perfectă înseamnă multă muncă şi o organizare foarte bună. Indiferent dacă mirii se ocupă singuri de nunta lor, ori dacă angajează un organizator de nunţi, costurile, alegerea decoraţiunilor, alegerea rochiei perfecte etc reprezintă o adevărată bătaie de cap. Pentru a avea o nuntă impecabilă, începutul este simplu: stabilirea unui buget. Având un an, poate chiar doi sau trei la dispoziţie pentru a planifica nunta, banii se duc şi vin, iar dacă nu pui pe hârtie toate cheltuielile cap la cap chiar nu-ţi dai seama la ce numere cu multe zerouri se ajunge la sfârşit; aşa că, sfatul meu ca organizator de nunţi, în linii mari, schiţează mental un buget.

Odată porniţi pe acest drum, un mire şi o mireasă încep căutările perfecte pentru nunta de vis. Indiferent dacă este vorba de o nuntă micuţă, în familie, ori de o nuntă mare, mirii au nevoie de un salon, aranjat plăcut după gusturile lor şi care să le ofere facilităţile potrivite pentru noaptea lor albă.
Venind dintr-o zonă de munte, eu nu-mi pot imagina alt peisaj în care să-mi fac nunta, aşa că dacă ar fi să aleg un alt local pentru nuntă, aş alege salonul de nunţi Braşov, fiind un loc intim, care să-mi ofere momente de neuitat alături de oamenii dragi sufletului meu. Pe lângă salonul frumos aranjat, meniul trebuie să fie unul gustos; atenţie, dragi miri, un meniu gustos nu este neapărat şi unul sofisticat şi scump. De ce? Pentru că fiecare persoană are o diversitate de invitaţi, părinţi, bunici, vecini care poate locuiesc la ţară şi, e posibil, ca somonul pe blat de nu ştiu ce scoverci să nu le fie pe plac şi, astfel, să se întoarcă farfuriile pline la bucătărie.

Înafară de meniul pe care, cu siguranţă, vor fi aţintite toate privirile invitaţilor, nunta perfectă trebuie să ofere nu doar o sonorizare bună, ci şi o muzică de calitate. O nuntă va fi mereu criticată, aşa că eu îmi sfătuiesc mirii să pună accent pe meniul lor şi pe muzica lor, cei doi M importanţi pentru o nuntă.


Pentru invitaţii care se deplasează din alte oraşe pentru a fi martori la fericirea ta, este necesar să le asiguri cazarea, iar în zona Braşovului, o zonă frumoasă pentru invitaţi este cazarea în Poiana Braşov, un loc cu peisaje primitoare şi liniştitoare. Ceea ce este ireproşabil pentru cazarea la Hotelul Royal este faptul că, pentru somnul de frumuseţe de după nuntă îţi oferă gratuit cameră pentru voi, mirii şi pentru părinţii voştri spirituali.

Nunta de vis este reprezentată de dansul mirilor, când doar voi doi sunteţi pe ringul de dans, uitându-vă unul în ochii celuilalt, fiind veseli şi sinceri în primul vostru moment important ca familie. Un moment în care nu vă gândiţi la cheltuieli, la ziua de mâine, ci la momentul de bucurie pe care îl expuneţi oamenilor dragi sufletului vostru.
Ceea ce este cel mai important este faptul că trebuie să te bucuri de fiecare moment. O nuntă reuşită este cea în care voi doi, inimi unite pentru totdeauna, vă înţelegeţi, vă ascultaţi părerile şi găsiţi un numitor comun pentru toate gândurile voastre cu privire la ziua voastră.

Teoretic, ai parte de o nuntă într-o viaţă. Deci totul trebuie să fie perfect pentru singura noapte în care tu, femeie, îmbrăcată în rochie albă, iar el, emoţionat, în costumul de mire, vă bucuraţi de momentele voastre, ca soţ şi soţie, în văzul tuturor invitaţiilor, înainte de a vă continua viaţa între patru pereţi, fericiţi, fără ca nimeni să nu vă ştie secretele.
Nunta de vis înseamnă armonie, înseamnă fericire, voie bună şi gândul de a împărtăşi aceste trăiri cu oamenii voştri înseamnă pasiune şi dăruire. Nunta voastră trebuie să conţină elemente care să vă bucure inima şi, care, să-i facă pe invitaţi să vă privească relaxaţi, de parcă s-ar uita la voi din propria voastră sufragerie. Din comoditate? În niciun caz. Ci din fericirea pură şi sinceră pe care reuşiţi să o emanaţi.

Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 20 din cadrul competiţiei SuperBlog!

duminică, 11 noiembrie 2018

Salvatori în uniforme medicale

Când vine vorba de statutul de medic, nu numai postura în sine şi experienţa sunt importante, cât şi bunul simţ, zâmbetul finuţ şi o ţinută demnă de lucrul în spital.
Întotdeauna mi-a fost teamă de medici, de mică fiind mai mult pe scaunul dentistului ori prin cabinetele medicale. La vremea mea, toţi doctorii purtau costume medicale simple, de obicei acoperite de halate medicale albe, ca să se poată face diferenţa între medici, asistente şi infirmiere. Odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea industriei îmbrăcămintelor medicale, au apărut şi bluze medicale cu imprimeuri şi fel de fel de imagini, care să ajute pacientul, mai ales copiii, să se simtă mai confortabil în mediul sanitar, ori pentru a le distrage atenţia de la peisajul nu prea plăcut de spital.
Am descoperit eHalate în anul I de facultate; fiind foarte entuziasmată de faptul că trebuie să-mi încep gărzile, am pornit în căutarea hainelor potrivite pentru aşa ceva. Cred că primul site care apare la căutarea costume chirurgicale este eHalate. Am stat pe multe site-uri, încercând să găsesc ceva plăcut, aspectuos, care să pară comod şi uşor de purtat doar din poze. De ce? Ei bine, calitatea materialului diferă şi e un domeniu în care eşti mai mereu pe fugă, de obicei pe scări, când ai nevoie ca pielea ta să respire, altfel nu vei ajunge să începi o zi şi să o şi termini în acelaşi costum medical. Fiind un magazin online de haine medicale şi echipamente de lucru, eHalate oferă ajutorul atât tinerilor studenţi cât şi doctorilor cu experienţă pentru a-şi putea face meseria cât mai bine posibil. 
Importanţa hainelor de spital este una foarte mare şi, din păcate, în ţara noastră nu se respectă anumiţi parametri, şi anume faptul că hainele şi papucii de spital sunt strict de spital şi nu trebuie părăsită incinta acestuia în costumul medical şi nici în papuci, pentru a nu contamina apoi zonele dezinfectate. Uniforma medicală este cu atât mai importantă datorită faptului că are un adevărat istoric în spate. Dacă e să privim celebrele imagini care reprezintă lecţia de anatomie vom observa că, şi atunci la fel ca şi acum, toate personajele ilustrate purtau o uniformă specifică vremii. 


Imagine preluată din arhiva personală
Când vine vorba de programul în clinică, sunt obsedată de aspectul meu, de aceea deţin foarte multe costume chirurgicale; nu neapărat seturi, ci foarte multe bluze medicale se pot adapta la diverşi pantaloni. De pe eHalate am cele mai dulci bluze medicale cu imprimeuri, pe care le-am folosit în spital, în special pe secţiile de pediatrie şi de obstetrică şi ginecologie, dar şi în unele activităţi pe care le-am avut în cadrul facultăţii. 

Imagine preluată din arhiva personală
Totuşi, faptul că arăţi bine nu înseamnă şi faptul că eşti un medic bun; cum haina nu îl face pe om, trebuie în primul rând să arăţi respect şi compasiune pentru omul care stă înaintea ta, nu să te aşezi pe un piedestal doar pentru că tu deţii hainele medicale şi omul din faţa ta nu. 
Prima impresie este foarte importantă în contactul cu pacienţii. La asistatul la primele naşteri din viaţa mea, în spital, am avut ocazia pe lângă minunea de a vedea cum se nasc nişte puiuţi fragili, să le consolez pe mămicile în travaliu. Le-am ţinut de mână, le-am zâmbit şi am încercat să le fac suferinţa din acele momente mai uşoară. Nu m-au oprit nici hainele, nici oamenii din jur, pentru că nu te opreşte absolut nimic să fii om cu cei de lângă tine. Mi-au admirat costumele, şi-au cerut scuze pentru că mi le-au murdărit cu lacrimi, cu sânge, ori cu diverse medicamente, dar cel mai important, mi-au zâmbit înapoi şi mi-au fost recunoscătoare pentru faptul că am fost acolo, lângă ele. 
Impactul fizic e foarte important la nivelul psihicului în relaţia dintre doctor şi pacient, pentru că întâi te vede, înainte să deschizi gura. Iar uneori, impactul vizual e cel mai important, mai ales când pacienţii de care te ocupi sunt nişte omuleţi mici, care stau în spital în loc să se joace cu mingea afară cu alţi copii. Iar pentru ei, fiecare detaliu vizual contează.
E în natura umană să ne fie teamă, dar cea mai greu de învins dintre toate e teama de alţi oameni; oameni îmbrăcaţi în costume chirurgicale. Este de datoria noastră ca medici să încercăm, măcar prin lucruri mărunte cum ar fi îmbrăcămintea, ori controlarea mimicii feţei, să ajutăm oamenii să-şi învingă temerile, ori, măcar să le înfrunte din când în când. Pentru că din frica de medici, oamenii nu se mai duc la consultaţii, la analize, la donat sânge, iar acest lucru ar trebui să ne alarmeze. Indiferent dacă cu 24 de ore înainte ai intrat în gardă şi eşti rupt de oboseală, nu pierzi şi nici nu iroseşti nimic dacă afişezi un zâmbet cald, laşi halatul alb acasă şi pui nişte culori mai vesele pe tine.

Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 16 din cadrul competiţiei SuperBlog!

vineri, 2 noiembrie 2018

eu cu ce mă-mbrac azi?

Dacă ar fi să păstrez doar o pereche de blugi de damă pe care să-i numesc preferaţi, aş alege cu siguranţă o pereche de blugi negri. Fără alte accesorii pe ei, fără rupturi, petice ori diverse pietricele, un model skinny, strâmţi pe picior, pe care să-i pot adapta cu orice doresc în partea de sus.
Pentru blugii negri, consider că există o varietate de produse pe care le poţi ajusta pentru a ieşi o ţinută perfectă, care să fie atât cozy, cât şi sexy şi lejeră. 

Deşi sunt adepta blugilor cu talie înaltă, cred că cel mai bine s-ar potrivi un model cu talia joasă, pentru a putea fi combinat cu o cămăşuţă mai scurtă, poate deasupra buricului, pentru o seară de vineri în club, alături de o pereche de ghete cu toc, atent alese dintre încălţămintele de damă pe care oricare femeie le scoate ca prin minune...din trei perechi se fac vreo zece şi mereu ai de unde alege!
E atât de complexă mintea unei femei, cum de fiecare dată se gândeşte întâi la cum o să se îmbrace într-o seară de club în weekend şi nu cum o să se îmbrace de pe o zi pe alta. Lucrul ăsta cred că se aplică pentru toate femeile. De fiecare dată când încerc să-mi pregătesc hainele de seara, întotdeauna în dimineaţa următoare îmi voi răsturna total dulapul cu haine pentru a găsi ceva potrivit, altceva decât ce mi-am propus cu o seară înainte să îmbrac.

Imagine preluată de pe site-ul Answear.ro
Îmi place să mă îmbrac frumos, dar uneori (cea mai mare parte din timp, de fapt) prezint două extreme: jeanşi sau rochii de seară cu spatele gol şi despicătură pe picior. Dar cum sunt gata mai repede cu jeanşii...jeanşi să fie! Indiferent de sezon, de ghetuţe, balerini, pantofi cu toc sau cizme peste genunchi, blugii pot fi adaptaţi cu orice! Great...What a time to be alive!

Câteva cămăşuţe lejere cu mâneci ajustabile sunt potrivite pentru orice sezon, aşa că cel puţin o ţinută va fi formată din cămăşuţă, jeanşi, tocuri (pentru că niciodată un metru şaptezeci nu a fost de ajuns) şi un cartigan semi-pufos pregătit pentru o ieşire "de urgenţă" în răcoarea serii.
Pentru că de luni până vineri trebuie să mă ascund după halatul alb, am nevoie să îmbrac ceva comod, care să îmi permită să închid halatul: jeanşi, tricou, halat, ghetuţe, iar lookul e completat de un coc lejer prins în vârful capului!
Pe lângă halat, în zilele în care nu am cheful necesar să calc, folosesc jeanşii cu bluza de la costumul chirurgical, iar în funcţie de culoarea lui, folosesc pe dedesubt o cămaşă colorată la fel: cămaşă cu floricele mov, alături de bluza chirurgicală violet, cămaşa neagră cu bluza chirurgicală turcoaz, cea albă...cu orice fel de bluză chirurgicală! Toate acestea merg perfect combinate cu blugii negri, deoarece negrul va da întotdeauna un aspect mai elegant, iar dacă aceştia nu sunt accesorizaţi conform ultimelor mode, oferă un aer mai elegant.
În general hainele din garderoba mea sunt negre, acest lucru făcând mai uşoară alegerea la orice plecare din casă. Negrul merge cu orice, e elegant, chiar dacă o privire din cap până-n picioare se finalizează cu o pată de culoare mov dată de adidaşi. 
Noi, femeile, ne hotărâm foarte greu asupra hainelor pe care le purtăm, dar mai ales asupra hainelor pe care le cumpărăm. Chiar dacă s-ar termina toate materialele din lume, nu cred că vreodată o femeie va sta într-o singură pereche de blugi, doar pentru că ei sunt cei preferaţi şi cei mai comozi. Atunci întrebarea eu cu ce mă-mbrac azi nu va face decât să provoace victime colaterale. :D

Acest articol a fost scris pentru a doisprezecea probă din cadrul competiţiei SuperBlog!

:]